Legatura dintre defecte la nastere si acidul folic

In anul 1950, oamenii de stiinta considerau ca exista ceva in comun intre acidul folic si dieta. Incidenta acestor defecte iesea la iveala in grupuri mici socio-economice unde femeile aveau o dieta saraca in perioada de sarcina.

Bebelusii conceputi iarna sau la inceputul primaverii sunt mai susceptibili de a se naste cu spina bifida, deoarece dieta mamei nu cuprinde legume si fructe proaspete, care sunt surse sigure de acid folic mai ales in primele saptamani de sarcina.

In 1991, cercetatorii au descoperit ca 72% dintre femeile care au nascut un copil cu defect de tub neural, la a doua sarcina dupa ce medicul le-a prescris doza necesara de acid folic, au avut un risc scazut de a naste copii bolnavi.

Alt studiu a analizat aportul de acid folic la femei.

Dovezile arata ca femeile care au luat suplimente de multivitamine si minerale cu acid folic in timpul si inaintea sarcinii, nu au dat nastere la copii cu defecte de tub neural si au un risc mai mic pentru sarcinile ulterioare, fata de femeile care au primit un inlocuitor al acidului folic.

Aceste studii recomanda ca toate femeile de varsta fertila, capabile sa devina gravide, sa consume 0,4 mg acid folic zilnic, pentru a reduce riscul de a avea o sarcina afectata de spina bifida sau alte defecte ale tubului neural.

Pentru o femeie insarcinata valorile zilnice sar la 800 mg. Valorile se gasesc si pe etichetele alimentelor, care arata diferite cantitati de substante nutritive intr-o portie de alimente.

Surse de acid folic

Apare in mod natural intr-o varietate de alimente, inclusiv ficat, legume cu frunze verde inchis, salata, broccoli, rapita verde, sparanghel, sucuri citrice, fructe, cereale, produse de grau, germeni de fasole uscata, mazare, naut.

Dupa 1998 s-a impus producatorilor adaugarea de 0.43 mg la 1,4 mg de acid folic pe jumatate de produs de faina, paine, chifle, cornuri, porumb, orez, taietei.

Unele surse de acid folic:

 

Mancare	Portie	Suma (micrograme)	% Valoarea zilnica *
Cereale pentru micul dejun	½, 1 -½ boluri	100 la 400	25 la 100
Linte fiarta	½ bol	180	45
Naut	½ bol	141	35
Sparanghel	½ bol	132	33
Spanac fiert	½ bol	131	33
Fasole neagra	½ bol	128	32
Burrito cu fasole	2	118	30
Boabe de fasole	½ bol	115	29
Baton de cereale	1 baton	40-100	10-25
Fasole cu carne de porc	1 bol	92	23
Fasole Lima	½ bol	78	20
Orez alb, fiert	¾ bol	60	15
Suc de tomate	1 bol	48	12
Varza de Bruxelles	½ bol	47	12
Portocala	1 mijlocie	47	12
Broccoli fiert	½ bol	39	10
Cartofi prajiti	Portie mare	38	10
Paine alba	1 felie	38	10

* Valoarea Zilnica de 400 mg

O portie din fiecare produs va oferi aproximativ 10% din valoarea zilnica de acid. In timpul procesului de rafinare a cerealelor integrale o parte din acid folic se pierde.

Acidul folic, de asemenea, se poate procura din suplimentele alimentare, cum ar fi tablete de acid folic si multivitamine cu acid folic, precum si cereale fortificate pentru micul dejun.

Un studiu recent publicat de Institutul de Medicina indica faptul acidul folic in forma sintetica poate fi absorbit mai bine decat acidul folic natural din alimente. S-a dovedit ca si acidul folic alimentar poate fi la fel de eficient ca si cel sintetic. Astfel asigura-te ca vei consuma doza zilnica necesara de-alungul sarcinii pentru a fi sigura ca bebe e sanatos.