Copiii si agresivitatea

Este normala agresivitatea la copii



Copiii manifestă tot felul de comportamente agresive: se lovesc, se împing, îşi smulg jucăriile din mână, se trag de păr sau se jignesc. Toate aceste manifestări sunt fireşti, ne atenţionează psihologii, însă trebuie avut grijă ca ele să nu devină o problemă. Rolul cheie în dirijarea comportamentului îl au adulţii: părinţi, bunici sau educatori.

Prin urmare, dacă nu intervenim din timp, pentru a-i învăţa pe copii, modalităţile adecvate de soluţionare a problemelor cu care se confruntă şi cum sa elimine atitudinile agresive, consecinţele asupra dezvoltării copilului, pot fi dezastruoase.

Copiii preşcolari au nevoie de ajutor din partea părinţilor, pentru a învăţa cele mai bune moduri de a se comporta şi de a-şi rezolva conflictele.

Cum trebuie sa ne comportam cu copiii agresivi

Creierul unui om se dezvoltă în proporţie de 80%, până la vârsta de 3 ani. În perioada preşcolară, activitatea cerebrală este de 3 ori mai intensă decât în adolescenţă. Cu alte cuvinte, cei 7 ani de acasă sunt cruciali pentru dezvoltarea ulterioară a copilului. Tot în această perioadă se clădeşte sănătatea emoţională. Părinţii, bunicii, adulţii care vin în contact cu cei mici trebuie să fie conştienţi de faptul că un copil învaţă să se comporte din modul în care părinţii reacţionează emoţional în diverse contexte. Foarte important este ca părintii să ştie să acţioneze în funcţie de temperamentul copilului: celor timizi trebuie să li se acorde mai multă atenţie, în timp ce micuţilor hiperactivi trebuie să li se dea sarcini foarte clare, de genul “adună jucăriile şi pune-le în coş, apoi aşază cărţile în raft”, şi nu “fă curat în cameră”, frază mult prea generală.

Care sunt cauzele agresivitatii la copii

Agresivitatea fizică face parte din repertoriul comportamental al copilului mic şi tinde să scadă între 2 şi 4 ani, pe măsură ce se dezvoltă limbajul. După această vârstă, apar alte riscuri: creşte agresivitatea verbală, care se manifestă prin certuri de la jucării şi obiecte. Reacţiile agresive devin o problemă în momentul în care copilul foloseşte agresivitatea în mod frecvent, ca modalitate de a rezolva conflictele cu care se confruntă. Aceştia pot avea frustrări sau pot resimţi furie când lucrurile nu se întâmplă aşa cum vor ei.

O altă cauză a agresivităţii este incapacitatea copiilor de a rezolva un conflict pe cale paşnică, nu pentru că nu le-ar sta în fire, ci pentru că nu i-a învăţat nimeni să se comporte adecvat. O a treia cauză ar fi gelozia, competiţia, în special, între fraţi. Alteori, copiii doresc să testeze reacţiile celor din jur, ori au învăţat deja că numai prin violenţă pot atrage atenţia părinţilor, pentru a-i determina să le facă pe plac.

În alte cazuri, la fel de nefericite, copiii sunt agresivi pentru că îşi imită părinţii. Dacă adulţii reacţionează violent în situaţii de stres, în faţa copiilor lor, micuţii le vor urma “exemplul”.