Cauze si analize pentru a identifica si a evita avortul spontan

Vom descrie in continuare toate aceste anomalii:

Cromozomii sunt componentele miscroscopice ale celulelor corpului care sunt responsabile de materialul genetic si determina culoarea parului, a ochilor si intregul fenotip. In timpul dezvoltarii intrauterine, acesti cromozomi se multiplica de mai multe ori, asadar exista momente in care poate aparea o malformatie. Anumite anomalii cromozomiale pot fi recurente in cazul cuplurilor care sufera mai multe avorturi spontane.

Sansele aparitiei anumitor anomalii genetice pot fi stabilite inainte de sarcina, prin analize de sange. Jumatate din avorturile spontane din primul trimestru de sarcina sunt cauzate de anomalii cromozomiale. Proportia acestora scade la 20% pentru avorturile spontane din trimestrul al doilea de sarcina. Asadar, anomaliile cromozomiale sunt mai des cauza avorturilor spontane din primul trimestru de sarcina decat a avorturilor spontane din trimestrul al doilea de sarcina.

Avorturile spontane in primul trimestru de sarcina sunt atat de comune incat daca nu sunt recurente, nu sunt considerate anormale. Nu se efectueaza analize mai detaliate decat daca avorturile spontane sunt recurente. Avorturile spontane din al doilea trimestru de sarcina sunt mai rare si sunt investigate chiar daca nu sunt recurente. Cauzele avorturilor spontane varieaza asadar in functie de perioada in care au avut loc.

Anomaliile cromozomiale sunt mai comune la femeile cu varsta mai inaintata, iar femeile peste 35 de ani au sanse mai mari sa sufere un avort spontan. Varsta inaintata este una dintre principalele cauze ale avorturilor spontane la femeile sanatoase din alte puncte de vedere.

Bolile sistemice autoimune sunt boli in care sistemul imunitar al pacientului ataca organele interne. Aceste boli pot avea consecinte grave, atat la femeile insarcinate cat si la femeile care nu sunt insarcinate. In cazul acestor boli, organismul creaza anticorpi care ataca propriile tesuturi. Cateva exemple de boli sistemice autoimune asociate cauzelor avorturilor spontane sunt lupusul eritematos sitemic si Sindromul Antifosfolipidic. Analizele de sange pot confirma prezenta acestor anticorpi anormali.

Diabetul poate fi tinut sub control in general in perioada sarcinii, prin consult medical regulat. Insa daca diabetul nu este tinut sub control medical, cresc nu doar sansele unui avort spontan, ci si sansele aparitiei unor malformatii la fat. Exista alte numeroase probleme care pot aparea in cazul femeilor insarcinate care sufera de diabet, asadar monitorizarea atenta a concentratiei de zahar in sange este vitala.

Tulburarile si dezechilibrele hormonale pot fi frecvent incriminate in aparita avorturilor spontane (de exemplu sindromul Cushing, bolile tiroidei si sindromul ovarelor polichistice). Exista date conform carora functionarea inadecvata a  masei glandulare galbene din ovar, corpus luteum (care este responsabila de producerea progesteronului necesar sarcinii in primele stadii) poate determina avortul spontan. Insuficienta fazei luteale este o cauza controversata, intrucat numeroese studii au aratat ca aceasta nu este responsabila de avortul spontan.

Avortul spontan poate fi determinat de infectii contactate de mama. Prin infectarea placentei sau a fatului poate surveni avortul spontan. Exemple ale infectiilor asociate cu avorturile spontane includ infectia cu Listeria monocytogenes, toxoplasma gondii, parvovirusul B19, rubeola, herpesul, cytomegalovirus sau virusul lymphocytic choriomeningitis.

Defectele anatomice ale uterului pot cauza de asemenea avortul spontan. In unele cazuri poate exista un sept uterin, care separa uterul in doua sectiuni. Acest sept este in general slab vascularizat si nu este prielnic atasamentului placentar. Asadar, in situatia in care embrionul s-a atasat de acest sept, exista sanse mari de avort spontan.

Alte anomalii structurale ale uterului includ fibromul uterin. Tumorile fibromatoase sunt tumori benigne formate in uter.  Desi acestea nu cauzeaza avortul spontan, (de fapt sunt rareori cauze ale infertilitatii), unele dintre ele pot interfera cu dezvoltarea fatului sau cu vascularizarea acestuia, cauzand astfel avortul spontan.

Anumite proceduri chirurgicale invazive cum ar fi amniocenteza sau investigatia CVS (chorionic villus sampling), pot creste de asemenea sansele aparitiei avortului spontan.