Cele doua printese, partea a II- a

Cele doua printese, partea a II- a Printul era tare nedumerit... Era frumoasa printesa Alina, dar nu se compara cu cea la care ii?‚ ramasese inima si, dincolo de acesta, i se parea foarte dubios, ca regina grabeste atat de tare nunta. Ceva nu era in regula la castel, dar nu isi dadea seama ce. Intamplarea facu sa ii cada in mana albumul cu poze, al familiei regale, in care surpriza! O vazu chiar pe fata de la fantana, ca fiind adevarata printesa Alina. Fara sa mai stea pe ganduri, pleca degraba in cautarea gascaritei, singura care parea sa stie despre aleasa inimii lui, dovedind prima dintre virtuti, loialitatea, caci ramase credincios inimii sale. Pe drum, avu ocazia sa-si dovedeasca a doua virtute, bunatatea, ajutand o batranica. Si cand in sfarsit o revazu pe Alina, in chipul cel frumos, jura dragoste vesnica si ca vor fi mereu alaturi, lucru pe care il respecta si cand aceasta redeveni o simpla si sarmana gascarita, dovedind astfel modestia si mai mult de atat, dragostea adevarata, pura si neconditionata de aspectul exterior... Adusese dovada celor trei virtuti, asa ca vraja se rupse, iar Alina isi recapata adevarata infatisare, de printesa. Impreuna plecara spre castel, acolo unde era de fapt, locul printesei, alungata de mama vitrega. Asa s-a facut dreptate si au trait fericiti pana la adanci batraneti!