Aladdin, ep.1

Aladdin, ep.1 A fost odata un vrajitor foarte puternic. El isi dorea cu ardoare lampa fermecata, despre care aflase, prin vrajile sale, ca se gaseste in adancurile pamantului, in Pestera Diavolului. Dar aceasta nu putea fi gasita decat de un baiat istet, pe nume Alladin. Asa ca vrajitorul pleca in cautarea lui. Gasindu-l, vrajitorul i se prezenta drept ruda indepartata si bun prieten, spunandu-i ce vrea de la el. Alladin se bucura sa il ajute, caci astfel, el si mama lui ar fi putut iesi putin, din saracie. Ajuns la pestera, Alladin urma indrumarile vrajitorului si lua lampa cea fermecata. Dar cand sa iasa cu lampa, vrajitorul nu se mai prefacu mieros si isi arata adevarata fata infricosatoare. Baiatului nu ii placu deloc ce vazu si hotari sa se intoarca in pestera si sa nu-i mai dea nimic, fara sa stie ca portile pesterii se puteau deschide doar o singura data. Si iata-l pe Alladin, prizonier intr-o pestera plina cu bogatii... Dar am uitat sa va spun, copii, inainte de a fi intrat in pestera, vrajitorul ii dadu un inel fermecat lui Alladin. In inel salasluia un duh, care era gata sa-i indeplineasca lui Alladin, toate dorintele. Va inchipuiti ca dorinta lui, cea mai arzatoare, era sa iasa din pestera si sa ajunga la mama lui cu toate acele minunatii. Nu se stie din ce motiv, dar baiatul lua si lampa aceea veche si prafuita, pe care, cand vru sa o stearga, ce sa vezi?! Mare minune, mare! Din lampa iesi un duh de o suta de ori mai puternic decat cel din inel, gata sa-i puna la picioare, orice isi doreste.