Taberele de ieri si de azi

Era o tabara mare, cu 60 de copiii si doar doi profesori asa ca m-am trezit ca trebuie sa ma confrunt singura cu propriile frici, tristeti si cu lipsa cuiva care sa ma ajute sa ma integrez intr-un grup cu tot bagajelul meu de emotii caracteristice oricarei fetite de 10 ani.

S-a lasat cu scrisori triste catre parinti, cu telefoane si lacrimi. Incet incet m-am apropiat de cativa copii si m-am bucurat de unele momente - de exemplu de jocurile in grupuri mici in aer liber, unde aveam si eu ocazia sa contribui si sa fiu luata in seama. Imi amintesc insa si de activitati care-mi pareau nepotrivite puterilor mele: de exemplu, excursii foarte lungi pe munte, unde mergeam atat de mult incat oboseam si ma bateau incaltarile fara sa am cui sa-mi spun pasul.

La final am fost fericita ca am mers si ca ai mei au insistat sa raman pana la sfarsitul perioadei. Imi aduc aminte ca fratele meu m-a plimbat cu hidrobicicleta pe rau, ceea ce atunci mi s-a parut magic! Imi amintesc de focul de tabara unde am cunoscut prieteni noi, am ras si am cantat. Acea tabara a fost un pas important in dezvoltarea mea, contribuind la independenta, insa mi-as fi dorit sa simt pe cineva alaturi in acest proces.

Cum sunt acum taberele pentru copii

Si totusi, ce tabara mi s-ar fi potrivit mie cel mai bine atunci? Cele mai multe tabere pentru copii sunt facute pe un sistem simplu: au un obiectiv fix si sunt axate pe dezvoltarea abilitatilor motorii. Cel mai probabil, deja ai luat contact cu unele de acest gen: tabere tematice de karate, de dans, de cercetasi, de arta (pictura, modelaj, dans).

Apoi, exista tabere care  au grija de copilul tau ca intreg si urmaresc sa integreze mai multe arii de dezvoltare. Astfel ca, prin programele continute, ajuta deopotriva dezvoltarea fizica (prin jocuri care dezvolta trupul); dezvoltarea sociala (mediaza relatiile la nivel de grup si relatiile adult-copil); dezvoltarea artistica (jocuri de creatie si imaginatie), dezvoltarea emotionala si chiar cea didactica.

Fiecare tabara raspunde unei anumite nevoi. De exemplu, marele avantaj al taberelor cu obiectiv unic este acela ca ele raspund unei nevoi clare de dezvoltare a unei abilitati. Daca vrei ca micutul tau sa fie mai bun la pictura, la muzica, la lupte sau la orice alt domeniu, atunci o tabara care se concentreaza pe o tema fixa precum cele de mai sus este foarte potrivita. De obicei, genul acesta de tabere accepta un numar mare de copii, coordonat de doi-trei instructori.

In taberele integrative, ariile de dezvoltare sunt interconectate. Ele nu vizeaza excelenta intr-un anumit domeniu ci dezvoltarea generala a copilului si conturarea caracterului sau. Unul dintre elementele definitorii este faptul ca pun accent pe relatia trainer-copil si pe modelarea prin exemplu (aici vei gasi un trainer la 4-5 copii). Trainerii se comporta cu copiii in asa fel incat intre ei sa se produca un transfer de abilitati emotionale, precum: asertivitate, empatie, independenta, autenticitate, granite adecvate, expresivitate emotionala. Abilitatile fizice sunt incurajate si se preiau tot prin exemplu, trainerul participand activ la jocurile celor mici.

Copiii preiau atat constient cat si inconstient o parte din aceste abilitati si incep sa le manifeste. In acelasi timp, trainerii dezvolta o relatie apropiata cu cei mici pe care ii au in grupul lor, fiindu-le alaturi atunci cand au nevoie de sustinere, incurajare, ajutor sau intelegere.  In timp, copiii expusi acestor relatii benefice cu un model adecvat, vor comunica mai bine, vor avea curajul sa fie ei insisi, vor sti cum sa isi exprime emotiile si nevoile si totodata sa le respecte pe ale celorlalti, castigandu-si increderea in sine si independenta.

Asadar, ca sa faci o alegere buna, cel mai bine este sa incerci sa intelegi, impreuna cu micutul tau, care sunt nevoile si dorintele lui. inainte de toate, incearca sa-l privesti in contextul sau din acest moment. Cum este el de fapt si ce l-ar ajuta cel mai mult in viitor? Raspunsul - daca nu era deja foarte clar - se afla in el. Chiar daca toate taberele sunt bune, numai unele sunt si potrivite.

Cristina Dinu-Popa, psihoterapeut