A PHP Error was encountered
Severity: Notice
Message: Memcache::connect(): Server 194.183.153.40 (tcp 11212, udp 0) failed with: Connection refused (111)
Filename: libraries/Cache.php
Line Number: 77
A PHP Error was encountered
Severity: Warning
Message: Memcache::connect(): Can't connect to 194.183.153.40:11212, Connection refused (111)
Filename: libraries/Cache.php
Line Number: 77
As vrea sa precizez ca povestea noastra nu are nimic deosebit pentru cititori, in schimb , noi o vedem ca pe ceva iesit din comun, nemaiintalnit.
Totul a inceput in decembrie 2005, cand am avut certitudinea ca sunt insarcinata.Ar fi fost pentru a doua oara. Nu stiam daca sa ma bucur sau sa plang.Aveam 21 de ani si eram necasatorita, chiar daca locuiam impreuna cu actualul meu sot.
Avand in vedere ca prima sarcina nu am putut sa o pastrez din motive lesne de inteles, am hotarat de comun acord sa pastram acest bebelus. Sarcina a evoluat normal fara prea mari complicatii.Am avut grija sa nu expun bebelusul la riscuri si asa am ajuns sa ma bucur de o fetita sanatoasa de nota 10. S-a nascut prin cezariana si a avut 3.050 kg si 49 cm.
In primele 2 luni a fost cumplit de greu dar am avut noroc cu sotul meu care s-a implicat la maximum in cresterea copilului.In ceea ce privea relatia noastra totul devenise un cosmar.Ne certam foarte des, ne vorbeam urat ajunsesem chiar si la batai. Era GROAZNIC! Slabisem 12 kg, nu mai puteam avea grija de mine si nu mai aveam chef de nimic. Imi iubeam copilul mai mult decat orice pe lumea asta. Ma gandisem la divort. Unde m-as fi dus? Cu ce as fi crescut copilul? Ce va face fetita fara un tata alaturi? Erau intrebari care ma faceau de fiecare data sa dau inapoi.Schimbarea asta se petrecuse atat de repede, incat eu inca vedeam totul ca pe ceva normal.Nu constientizam ca de fapt ar fi trebuit sa fim o famile unita, sa ne bucuram de ingerasul pe care Dumnezeu ni-l daduse.
Parintii meu nu m-ar fi sustinut iar langa mine nu ar fi fost nimeni, eu fiind o persoana foarte inchisa care nu crede in prieteni. Aveam atata nevoie de cineva... Apoi am purtat o discutie foarte amanuntita cu sotul meu care intelesese si el in final ca ceea ce ni-i se intampla nu e ceva bun pentru Claudia, fetita noastra care s-a nascut in aceeasi zii in care tatal ei, Claudiu, s-a nascut(14 august).
Incetul cu incetul, totul a revenit la normal, iar fetita noastra, Claudia, creste vazand cu ochii. Acum stim sa ne bucuram de ce ne da dumnezeu in viata!
Doresc tuturor mamicilor multa sanatate lor si bebelusilor lor. Si nu uitati sa aveti grija de voi ca sa puteti avea grija si de ei!
Avand in vedere ca prima sarcina nu am putut sa o pastrez din motive lesne de inteles, am hotarat de comun acord sa pastram acest bebelus. Sarcina a evoluat normal fara prea mari complicatii.Am avut grija sa nu expun bebelusul la riscuri si asa am ajuns sa ma bucur de o fetita sanatoasa de nota 10. S-a nascut prin cezariana si a avut 3.050 kg si 49 cm.
In primele 2 luni a fost cumplit de greu dar am avut noroc cu sotul meu care s-a implicat la maximum in cresterea copilului.In ceea ce privea relatia noastra totul devenise un cosmar.Ne certam foarte des, ne vorbeam urat ajunsesem chiar si la batai. Era GROAZNIC! Slabisem 12 kg, nu mai puteam avea grija de mine si nu mai aveam chef de nimic. Imi iubeam copilul mai mult decat orice pe lumea asta. Ma gandisem la divort. Unde m-as fi dus? Cu ce as fi crescut copilul? Ce va face fetita fara un tata alaturi? Erau intrebari care ma faceau de fiecare data sa dau inapoi.Schimbarea asta se petrecuse atat de repede, incat eu inca vedeam totul ca pe ceva normal.Nu constientizam ca de fapt ar fi trebuit sa fim o famile unita, sa ne bucuram de ingerasul pe care Dumnezeu ni-l daduse.
Parintii meu nu m-ar fi sustinut iar langa mine nu ar fi fost nimeni, eu fiind o persoana foarte inchisa care nu crede in prieteni. Aveam atata nevoie de cineva... Apoi am purtat o discutie foarte amanuntita cu sotul meu care intelesese si el in final ca ceea ce ni-i se intampla nu e ceva bun pentru Claudia, fetita noastra care s-a nascut in aceeasi zii in care tatal ei, Claudiu, s-a nascut(14 august).
Incetul cu incetul, totul a revenit la normal, iar fetita noastra, Claudia, creste vazand cu ochii. Acum stim sa ne bucuram de ce ne da dumnezeu in viata!
Doresc tuturor mamicilor multa sanatate lor si bebelusilor lor. Si nu uitati sa aveti grija de voi ca sa puteti avea grija si de ei!
Tu ce zici?
