No SSO cookie

A PHP Error was encountered

Severity: Notice

Message: Memcache::connect(): Server 194.183.153.40 (tcp 11212, udp 0) failed with: Connection refused (111)

Filename: libraries/Cache.php

Line Number: 77

A PHP Error was encountered

Severity: Warning

Message: Memcache::connect(): Can't connect to 194.183.153.40:11212, Connection refused (111)

Filename: libraries/Cache.php

Line Number: 77

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit

Cras nisi nunc, condimentum id hendrerit eget, laoreet volutpat urna. Integer porttitor posuere ultrices.

Sed neque sem, mattis ut ultricies quis, tincidunt quis magna. Fusce suscipit, odio id imperdiet accumsan, mauris odio hendrerit diam, at sagittis turpis mauris in nulla. Etiam nisl mi, dictum vel hendrerit a, dictum non nunc.

Povestea fetitei mele Ana-Maria

In Povestea ta , adaugat in
(5/ 1)
Printeaza Articol

Anul trecut, chiar imediat dupa ziua mea, asta fiind pe 20 mai, desi foloseam prezervative, m-am gandit sa-mi fac un test de sarcina, ptr ca ma intelegeti... nu mai... si spre MAREA MEA SURPRIZA, mi-au iesit doua liniute!! Simteam cum imi batea inima nebuneste, mai mai sa-mi iasa din piept, eram singura acasa, nici nu aveam cui sa-i spun! Era un copil fooaarte dorit, dar pierdusem o sarcina in luna 3, cu doar 4-5 luni inainte, o sarcina care a fost programata pana in cele mai mici detalii, dar nu a fost sa fie, asa ca va inchipuiti bucuria mea cand am vazut cele doua liniute!!

Dupa ce i-am spus sotului si baiatului meu, am hotarat sa pastram surpriza, pana dupa primul consult! aveam emotii!

Bine, nu va mai spun ca doctorul meu m-a programat peste doua saptamani ca era in concediu omul, iar eu in timpul asta cred ca am facut vreo 10 teste, ca sa fiu sigura ca e real totul. Bun, deci ajung la consult, totul e foarte bine, imi da omul prenatale, medicamente de sustinere a sarcinii, avand in vedere antecedentele, imi fac analizele, totul bine, le spunem la toti, bucurie, sampanie, petrecere...

Incep greturile cam prin luna a patra, tot atunci, nasi, cununam, cu greu am facut fata situatie si oboselii, dar in schimb dimineata dupa ce am ajuns acasa de la nunta, misca bebelul ptr prima data, asta ca rasplata..

greturi, greturi...

Luna a cincea, eram singura acasa cu baiatul meu sotul fiind pe drum de la Constanta spre Galati, eu faceam mancare ptr el, cand deodata simt ceva cald pe piciore, pun mana sange, mult sange, va inchipuiti ca am intrat in panicaaaaaaaaa :(, tremuram tooaata, nu stiam pe cine sa sun, ce sa fac??!!?? :(

Eu il sun pe sotul meu, in loc sa sun doctorul sau pe mama, el intra in panica, il suna el pe doctor, pe mama, prietenii, pe toata lumea. Ma suna doctorul si ma cheama de urgenta la spital eu singura cu baiatul in casa, suna toata lumea inebunita. Vin mama si tata cu taxiul, ramane tata cu baiatul, eu cu taxiul si mama la spital.

Ma consulta la echo, imi spune ca a coborat placenta jos intre timp, ca vede un cheag de sange acolo, imi da tratament, fara efort, la pat, nici in fund nu am voie sa stau.

Si uite asa trec lunile, eu ma fac cat balena, in special burta creste, puteti vedea la pozele mele de cand eram graviduta, deci trec 3 luni, cu mai mult stat la pat, luat pastile, controale din 2 in 2 saptamani, ptr a urmarii placenta, care a mai urcat intre timp, fusem si avertizata ca s-ar putea sa nasc mai devreme.

Data mea era cam pe 5 februarie, data cand ar fii trebuit sa nsc la termen. Pe 16-01-2006, toata ziua m-a durut mijlocul jos de tot, banuiam eu ceva, ceva. 17.01.2006, dimineata la ora 7:30, cand m-am trezit ca sa-l ajut pe silviu, sotul meu sa imbrace baiatul ptr gradinita, eram toata uda, am zis ca mi s-a rupt apa, dar cand colo eu eram intr-o balta de sange, iar fuga la spital, acum cu sotul meu de mana!

Ma astepta doctorul meu, imi face un consult, imi spune ca sunt putin dilatata, adica 2 spre 3, sangerarea se oprise intre timp, si sa ma duc acasa, sa stau linistita in pat si cand incep contractiile mai tare sa vin la spital, dar vine directorul spitalului, care e un mos timpit, zice ca vrea si el sa vada despre ce este vb, al meu doctor ii explica, ii spune ca sunt pacienta lui, dar el baga, degetele si... imi rupe apa, eu sa mor pe masa... Ii spune doctorului meu, "ce o mai trimiti ma acasa, nu vezi ca asta naste?" si ma trimite la salonul de nasteri, vreau sa zic ca nici nu am apucat sa-i explic sotului meu, care astepta afara, ce si cum, atat i-am apucat sa-i spun, "nasc, du-te si-mi adu sacosa de acasa" m-au dus sus, mi-au bagat perfuzie, nici nu am apucat sa trec prin toate etapele, adica sa ma ia usor, usor durerea - idiotul ala de mos, mi-a dat perfuzia pe repede si i-a spus doctorului meu ca tre sa nasc pana la ora 12:30

Al meu doctor imi dadea perfuzia la incet, ala venea si mi-o dadea tare. Doctorul meu a fost alaturi de mine tot timpul, dar copilul nu mai cobora si asta ptr ca el nu era pregatit sa se nasca, mai trebuia sa stea. Directorul spitalului ii tot spunea ca o sa bage forcepsul pana la urma in sfarsit pe la ora 13 m-a suit pe masa de nasteri, dupa ce m-am chinuit o gramada, pe masa alt chin, m-a pus sa imping, pana am lesinat aproape, pana la urma a apucat copilul de cap si l-a tras!

Mi-au spus ca totule in regula, ca e bine si ca e fata... Am incput sa plang de fericire.

Apoi a inceput sa curga sange din mine, ca la robinet, au intrat toti in panica, injectii, perfuzie, etc am ajuns in pat, fericita ca totul s-a terminat cu bine! dar... abia a doua zi am aflat, cand tuturor le-a adus copii si mie nu, ca fata mea sta cu masca de oxigen pe fata, cu perfuzie, e bagata la antibioce, are membrele vinete, fata la fel si probleme, fiindca s-a nascut la 8 luni, deci e prematura, desi a avut 3500 g la nastere

Asa arata fata mea la spital dupa ce nascut Poza 1, Poza 2

Am inceput sa plang, nu stiam ce sa fac, cu cine sa vb, eu nu ma puteam da jos din pat, trei zile nu am putut sa ma dau jos din pat, din cauza pierderii masive de sange, ameteam foarte, foarte tare, cand ma ridicam in fund, totusi in acea seara asa cum am putut, tinandu-ma de pereti m-am dus sa o vad, era asa de frumoasa, cel putin asa mi s-a parut mie, chiar daca era vanata, nu puteam sa o strang in brate, nu am putut 5 zile sa o iau in brate, sa o strang la piept, nu am avut voie sa o alaptez, deoarece era prea slabita si nu putea sa suga, cand mi-a dat-o la piept a supt din prima si cu o putere de parca ziceai ca nu mai mancase niciodata, am fost atat de fericita, apoi a facut icter, un icter puternic, a stat 6 zile la raze cate 8 ore pe zi, plangea acolo, singurica si cu ochelarii aia pe ochi, iar eu plangeam in salon, intre timp vanataile s-au facut negre in jurul ochilor

In fine dupa doua saptamani de chin, in care am pus 1000 de intrebari, am ajuns acasa, acasa la noi, si era atat de bine si noi i-am studiat toate gesturile, daca aude, daca vede, reflexele, acum e un copil normal plin de viata, mancacios, destept si frumos

Poza 2

VAMULTUMESC MULT DACA ATI CITIT POVESTEA SI SPER CA NU V-AM PLICTISIT






Tu ce zici?

btn_anunturi

Reclama
close_button

Autentificare

Nu sunteti membru inca ?

Dureaza doar cateva minute sa va inregistrati.

Inregistrati-va acum

Adresa email
Parola
Ati uitat parola?

A PHP Error was encountered

Severity: Notice

Message: Memcache::connect(): Server 194.183.153.40 (tcp 11212, udp 0) failed with: Connection refused (111)

Filename: libraries/Cache.php

Line Number: 77

A PHP Error was encountered

Severity: Warning

Message: Memcache::connect(): Can't connect to 194.183.153.40:11212, Connection refused (111)

Filename: libraries/Cache.php

Line Number: 77