Cum se manifesta ADHD la copii

Acesta este caracterizat printr-o slaba capacitate de a rezolva unele sarcini la copii (de exemplu: face greseli fara voie, evita efortul mental sustinut), hiperactivitate (de exemplu: este neastamparat, are dificultati in a se juca linistit) si impulsivitate (de exemplu: ii scapa raspunsurile, intrerupe pe ceilalti).

Pentru ca diagnosticul sa se poata defini, este nevoie ca starea sa fie evidenta inainte de varsta de sapte ani, prezent dupa sase luni, sa fie prezent si acasa si la scoala si retine copilul de la o activitate normala.

Boala este diagnosticata la circa 3-7% dintre copii.

Metilfenidatul (prescris doar de specialist) este un medicament stimulant care asigura reducerea simptomelor, cel putin pe termen scurt.

Managementul include de obicei terapie de familie (un program de modificare a comportamentului pentru copii si parinti), desi mai este nevoie de cercetarile care sa confirme beneficiile. Acizii grasi esentiali pot usura unele simptome.

Probleme de somn

Tulburarile de somn pot fi definite la prea mult sau prea putin somn fata de cat ar avea nevoie copilul la varsta lui. Pana la varsta de 1-3 luni, cel mai lung somn dintr-o zi intreaga ar trebui sa fie intre miezul noptii si dimineata.

Dormitul toata noaptea este o piatra de hotar, dar la varsta de un an cam 30% dintre copii pot sa se trezeasca peste noapte. Modelul de somn stabil poate sa nu apara pana pe la 5 ani, dar factorii de mediu sau influenta parintilor poate incuraja dezvoltarea ritmului circadian.

Tulburarile de somn pot avea un efect daunator asupra dezvoltarii cognitive ale copilului, dar si asupra vietii parintilor. Un studiu efectuat pe copii a demonstrat o legatura semnificativa intre tulburarile de somn si tulburarile emotionale si de comportament.

Alte legaturi demonstrate sunt cu pierderea memoriei si obezitatea.

Ora de culcare regulata, activitatile mai linistite precum si crearea unei diferente mai pronuntate intre sunete, activitati si intensitatea luminii, asociate cu somnul pe timpul noptii si activitatile de peste zi pot ajuta la stabilirea unor tipare de somn.

O baza solida de dovezi ajuta acum la tratarea problemelor comportamentale la copii mici si prescolari (sub cinci ani). Toate se bazeaza pe obiectivul, telul parintilor de a obtine control asupra rutinei orei de culcare.

Asta inseamna stingerea luminii la aceeasi ora (ignorand plansetele copilului, dar monitorizand in caz de boala sau ranire), modificarea orei de stingere a luminii (ignorand plansetele copilului dar numai pentru o perioada de timp specificata) si rutina pozitiva (facand o activitate linistita inainte de somn, asigurand ca adormirea este asociata cu o interactiune pozitiva cu parintii).

Un studiu a demonstrat ca interventiile parintilor care au incurajat independenta si autolinistirea au fost asociate cu un somn mai lung si adanc comparat cu interactiunile mai active, care au fost asociate cu perioade de somn mai scurte si fragmentate.

Hipnoterapia este benefica pentru copii de varsta scolara.

Folosirea hipnozei, cu exceptia tratamentelor pe termen scurt a fricii de noapte si somnambulismului, nu este justificata. Totusi, este recunoscut ca tratamentul pediatric al insomniei este un domeniu care mai necesita studii.

Melatonina este uneori benefica in tulburarile de somn asociate cu deteriorarea vizuala, paralizie cerebrala, deficitul de atentie si hiperactivitatea si autism.  Pentru aceste boli nu este aprobata si necesita supravegherea de catre un specialist pentru monitorizare si tratament.