Fricile copiilor de varsta scolara

Atunci cand parintii observa ca aceste frici ajung sa controleze viata copilului si acesta nu mai poate sa-si desfasoare in mod normal activitatile, e important ca parintiii sa solicite ajutorul de specialitate si sa apeleze la serviciile unui psihoterapeut specializat in lucrul cu copiii. In cadrul terapiei, intr-un spatiu securizant, in care copilul se simte valorizat si respectat, fara a fi judecat pentru fricile sale, terapeutul si copilul, pot explora impreuna, aceste frici. Sentimentul de siguranta si increderea in terapeut sunt esentiale pentru aceasta explorare.

Copilul poate fi intrebat daca are un loc special in care simte nevoia sa se ascunda, sau daca se protejeaza intr-un anumit fel de ceva ce i-ar putea face rau. In situatia in care copilul are un plan, o strategie foarte elaborata prin care se protejeaza, este evident ca traieste un sentiment de insecuritate si se simte amenintat, ii este frica de ceva/cineva.

Un nivel obisnuit de anxietate, poate feri copilul de situatii care-i pot face rau, dar, la copiii cu un grad crescut de anxietate, imaginatia bogata si experientele traite, pot influenta aparitia fricilor - ex. o fetita de 9 ani care a vazut niste cersetori cu deficiente fizice. Dupa aceasta experienta, fetita a inceput sa aiba frica de a sta singura, de a dormi singura – repetand la culcare ca ii iubeste pe parinti si intreband daca acestia o iubesc, cerand obsesiv, aceste asigurari.

Fetita a venit la terapie si acolo s-a lucrat in mod creativ pe fricile ei, dar si pe ale mamei, care venea cu experientele sale de atasament nesigur in relatia cu copilul si cu un nivel crescut de anxietate, tocmai din copilarie si din relatiile sale cu parintii.

Laura-Simona Ciocoiu
psiholog - psihoterapeut
Centrul de Psihoterapie si Dezvoltare Personala
str. Ion Ghica nr. 1, Bucuresti, sector 3
tel. 0723366515
Facebook