A PHP Error was encountered
Severity: Notice
Message: Memcache::connect(): Server 194.183.153.40 (tcp 11212, udp 0) failed with: Connection refused (111)
Filename: libraries/Cache.php
Line Number: 77
A PHP Error was encountered
Severity: Warning
Message: Memcache::connect(): Can't connect to 194.183.153.40:11212, Connection refused (111)
Filename: libraries/Cache.php
Line Number: 77
Dezvoltarea moralei la copii: cum sa recunosti binele si raul
In Psihologie
, adaugat in
(0/
0)
Cum sa invatam copii despre bine si rau? Unde invata ei ce inseamna compasiunea si bunatatea? Exista metode practice pentru a dezvolta caracterul unui copil?
Vom incearca sa raspundem la aceste cateva intrebari.
Dezvoltarea morala a copiilor
Atunci cand oamenii discuta despre morala se refera la atitudinea si comportamentul fata de alti oameni, in societate.
Ei urmaresc daca se respecta codul moralei, diverse reguli si legi ale societatii.
Copii in schimb trebuie sa stie sa deosebeasca ceea ce este bine de ceea ce este rau.
Cine este cel mai nazdravan?
Micutii considera ca atunci cand paguba este mai mare, copilul este cel mai misel. In cadrul unei cercetari, li s-a spus copiilor doua povesti. Prima poveste era despre un copil care a spart 15 cani.
A doua era despre un copil care a spart o cana pentru a ajunge la borcanul cu dulceata cand mama nu era acasa. Li s-a cerut astfel copiilor sa spuna cine este cel mai misel copil.
Copii considerau ca baiatul care a spart cele 15 cani este cel mai vinovat, indiferent de intentia celuilalt. Aceasta morala se numeste Morala Obiectiva sau Morala Realista.
Altii copii au spus ca miselul cel mai mare este cel de-al doilea copil pentru ca avut intentii rele. Aceasta este o morala mai avansata si se numeste Morala Subiectiva sau Morala Autonoma. Se ajunge la acest nivel nu mai devreme de varsta de doisprezece, treisprezece ani.
Morala copiilor se dezvolta inca din fasa. Copii invata de la parintii lor, invata din experientele lor si sunt capabili sa faca diverse alegeri. Morala copiilor se dezvolta inca din momentul in care acesta are nevoie de grija si atentie iar parintii ii poarta d grija fara prea multa indulgenta.
In acest caz copilul dezvolta un caracter tolerant, invata sa se supuna si sa reziste frustrarilor din viata de adult. E nevoie de un echilibru in cele doua aspecte ale educarii copiilor.
Atunci cand copilului ii este oferita prea multa dragoste si atentie, acesta va invata ca poate primi orice in orice moment si devine rasfatat cerand tot mai mult de la ceilalti.
Acest fapt ii blocheaza pe copii in stagiul de dezvoltare timpurie, al individualismului. Aceasta e normal la un copil de doi sau sase ani dar e cu mult depasit in cazul unui copil cu varsta mai mare de doisprezece ani.
Prea multe restrictii in viata unui copil il fac sa se simta lipsit de valoare sau incapabil de a-si controla viata. Toate acestea in timp vor crea o atitudine prea rebela sau una nesanatos de obedienta.
A ajunge la un echilibru poate fi o adevarata provocare. E mult mai usor sa intelegem educarea copiilor din prisma unei bune dezvoltari morale. Nu pedepsim doar comportamentul negativ ci prin actiunile noastre formam un caracter.
Noi nu doar stabilim limite ci invatam copii distinctia intre bine si rau. Este mult mai usor sa spun „nu” atunci cand sunt constienta ca eu ghidez dezvoltarea morala a copilului meu si pana la urma, pun bazele succesului sau.
In timp copilul se dezvolta si va ajunge sa ia propriile sale decizii care poate nu vor merge mana in mana cu principiile societatii. Parintii trebuie sa invete sa accepte acest lucru.
Aceasta este o partea a datoriei parintelui in ceea ce priveste educarea copiilor. Acest lucru oricum accentueaza influenta atitudinilor parintelui din copilarie asupra devenirii acestuia.
Intelegerea dezvoltarii morale a copiilor sprijina parintii in demersul educatiei. Redefineste rolul profesorilor in raport cu sarcina de politai sau judecator.
Speram asadar ca odrasla noastra sa se opreasca si sa astepte pe cei aflati in impas, indiferent de ceea ce considera multimea ca ar trebui sa spuna sau sa faca.
Dezvoltarea morala a copiilor
Atunci cand oamenii discuta despre morala se refera la atitudinea si comportamentul fata de alti oameni, in societate.
Ei urmaresc daca se respecta codul moralei, diverse reguli si legi ale societatii.
Copii in schimb trebuie sa stie sa deosebeasca ceea ce este bine de ceea ce este rau.
Cine este cel mai nazdravan?
Micutii considera ca atunci cand paguba este mai mare, copilul este cel mai misel. In cadrul unei cercetari, li s-a spus copiilor doua povesti. Prima poveste era despre un copil care a spart 15 cani.
A doua era despre un copil care a spart o cana pentru a ajunge la borcanul cu dulceata cand mama nu era acasa. Li s-a cerut astfel copiilor sa spuna cine este cel mai misel copil.
Copii considerau ca baiatul care a spart cele 15 cani este cel mai vinovat, indiferent de intentia celuilalt. Aceasta morala se numeste Morala Obiectiva sau Morala Realista.
Altii copii au spus ca miselul cel mai mare este cel de-al doilea copil pentru ca avut intentii rele. Aceasta este o morala mai avansata si se numeste Morala Subiectiva sau Morala Autonoma. Se ajunge la acest nivel nu mai devreme de varsta de doisprezece, treisprezece ani.
Dezvoltarea simtului moral la copii
Morala copiilor se dezvolta inca din fasa. Copii invata de la parintii lor, invata din experientele lor si sunt capabili sa faca diverse alegeri. Morala copiilor se dezvolta inca din momentul in care acesta are nevoie de grija si atentie iar parintii ii poarta d grija fara prea multa indulgenta.
In acest caz copilul dezvolta un caracter tolerant, invata sa se supuna si sa reziste frustrarilor din viata de adult. E nevoie de un echilibru in cele doua aspecte ale educarii copiilor.
Atunci cand copilului ii este oferita prea multa dragoste si atentie, acesta va invata ca poate primi orice in orice moment si devine rasfatat cerand tot mai mult de la ceilalti.
Acest fapt ii blocheaza pe copii in stagiul de dezvoltare timpurie, al individualismului. Aceasta e normal la un copil de doi sau sase ani dar e cu mult depasit in cazul unui copil cu varsta mai mare de doisprezece ani.
Prea multe restrictii in viata unui copil il fac sa se simta lipsit de valoare sau incapabil de a-si controla viata. Toate acestea in timp vor crea o atitudine prea rebela sau una nesanatos de obedienta.
A ajunge la un echilibru poate fi o adevarata provocare. E mult mai usor sa intelegem educarea copiilor din prisma unei bune dezvoltari morale. Nu pedepsim doar comportamentul negativ ci prin actiunile noastre formam un caracter.
Noi nu doar stabilim limite ci invatam copii distinctia intre bine si rau. Este mult mai usor sa spun „nu” atunci cand sunt constienta ca eu ghidez dezvoltarea morala a copilului meu si pana la urma, pun bazele succesului sau.
In timp copilul se dezvolta si va ajunge sa ia propriile sale decizii care poate nu vor merge mana in mana cu principiile societatii. Parintii trebuie sa invete sa accepte acest lucru.
Aceasta este o partea a datoriei parintelui in ceea ce priveste educarea copiilor. Acest lucru oricum accentueaza influenta atitudinilor parintelui din copilarie asupra devenirii acestuia.
Intelegerea dezvoltarii morale a copiilor sprijina parintii in demersul educatiei. Redefineste rolul profesorilor in raport cu sarcina de politai sau judecator.
Speram asadar ca odrasla noastra sa se opreasca si sa astepte pe cei aflati in impas, indiferent de ceea ce considera multimea ca ar trebui sa spuna sau sa faca.
Tu ce zici?