Autism infantil: retragerea in propria carapace

Ce este autismul infantil?

Autismul infantil poate fi descris succint prin incapacitatea de a dezvolta relatii sociale reale, izolarea si detasarea de lumea inconjuratoare. Aceasta tulburare debuteaza, de regula, in primii doi ani de viata.

Copilul este indiferent si dezinteresat de persoanele si obiectele care il inconjoara. Are o nevoie imperioasa de stabilitate in mediul sau de viata, acesta obisnuind sa verifice frecvent permanenta lucrurilor materiale, intr-un mod mai mult sau mai putin ritualizat.

Stranietatea gesturilor copilul autist repetate fara incetare, precum miscarea degetelor in fata ochilor, mersul mecanic in varful degetelor, excesive intoarceri la stanga imprejur, balansarea ritmica inainte si inapoi, etc., ii uimeste pe adulti. Copilul autist, fie nu poseda nici un limbaj, fie emite un jargon care are melodia limbajului, dar fara semnificatie, fie, in sfarsit, poseda un limbaj cu o oarecare valoare comunicativa, marcat de repetarea in ecou a cuvintelor sau frazelor pronuntate de semeni(ecolalie), de incapacitatea de a utiliza pronume personale (”tu” in loc de "eu"), de cuvinte deformate sau inventie de neologisme.

Memoria acestor copii este remarcabila iar inteligenta lor prezinta mari variatii, de la esec la success.

Care sunt cauzele autismului infantil?

Cauzele autismului infantil raman inca o enigma. Se crede ca problema copilului autist deriva dintr-o deficienta de dezvoltare a motivatiei si de auto-perceptie conform varstei sale, precum si dintr-o deteriorare a perceperii altei persoane ca fiinta individuala si unica.

In ciuda deficientelor si indiferentei pe care o afiseaza, multe dintre cele care se petrec in jurul copilului sunt receptate si insusite de acesta. Astfel ca, pot aparea spontan verbalizari fara sens pentru cei din jur, in momentul prezent, dar care exprima situatii sau evenimente petrecute cu multa vreme in urma si pe care, la timpul lor, copilul autist a lasat impresia ca nici nu le-a sesizat.

Paradoxal, el nu poate fi capabil sa numere pana la zece, in schimb poate efectua operatii de inmultire sau de impartire. Sau manifesta dificultati in invatarea literelor, dar are o oarecare usurinta in invatarea cifrelor. Acestea se explica prin discontinuitatea existenta in procesul de dezvoltare si invatare.

Perceptia este afectata, astfel ca, se poate sa nu reactioneze la un zgomot puternic, dar poate reactiona violent la ruperea unei hartii sau la caderea unui creion. De asemenea, chiar daca sunt detasati de fiintele umane, acestia se ataseaza de unele obiecte, de care nu se mai despart nici cand se culca, precum nasturi, cioburi, carpe etc.

Cum se manifesta un copil autist?

Copilul autist manifesta comportamente bizare ca cele de automutilare sau de autodistrugere, si de autostimulare. Miscarea unor parti ale corpului pana la epuizare, lovirea cu capul de perete sau de diferite obiecte, leganarea inainte si inapoi, frecarea cu mana a lobuilui urechii, zgarierea cu unghia a caruciorului, lovirea coapsei cu dosul palmei, plesnitul din limba, emiterea unui sunet neincetat, invartirea unui obiect in fata ochilor si privirea neincetata a mainilor, sunt doar cateva exemple concludente.

Probleme mari apar la copilul autist in privinta somnului si alimentarii. Fiind hipercativ si distrat, acesta doarme putin si prost. El poate refuza sa manance sau mananca intr-un mod bizar, de exp. din farfuria catelului.

Nu simte nevoia sa fie mangaiat, sarutat, laudat, nu plange daca se loveste, nu-si exteriorizeaza dorintele. In unele cazuri, este indiferent fata de mama, iar in altele este dependent patologic de aceasta, nedespartindu-se nici macar o clipa, dar cu care nu comunica in nici un fel.

Autismul infantil trebuie abordat in raport cu mediul familial al copilului. Masura in care copilul autist va reusi sa se integreze in societate ca persoana adulta nu depinde de inteligenta sau de aptitudinile sale si nici macar de posibilitatile sale de comunicare, ci de mediul in care se formeaza si creste. Cu cat acest mediu este mai pozitiv, armonios, tolerant, plin de intelegere si caldura, cu atat sansele de integrare a acestui copil sunt mai mari

Ioana-Corina MARCU,
consilier psihologic experienţialist sub supervizare – formare in evaluarea si consilierea
experientialista a copilului, adultului, cuplului si familiei
ioanacorinamarcu.wordpress.com
“Reproducerea sau preluarea acestui text se poate face doar cu acordul autoarei si prin citarea sursei."