Pedeapsirea copilului cu bataia

Au existat numeroase discutii despre bataie. Desi sondajele spun ca un numar mare de parinti nu isi bat copii, majoritatea spuselor de pe bloguri apartin celor care o fac.

Multi spun ca bataia nu este prima modalitatea de pedeapsa, de fapt e pastrata ca ultima solutie. Unii ar face diferenta intre o bataiuta si “o palma peste fund”. Toate parerile scot in evidenta faptul ca exista diferente mari intre o bataie rezonabila si un exces de furie.

Nu s-au aflat prea multe de la cei care nu ridica mana asupra copilului lor sub nicio forma. Probabil motivul pentru acest lucru este ca aceia care nu isi bat copiii nu vor sa iasa in evidenta prea tare pentru a nu fi acuzati ca arata cu degetul spre cei care folosesc bataia ca forma de disciplina sau pedeapsa.

O palma peste fund la timpul ei nu este nimic iesit din comun. Multi parinti spun ca au descoperit ca face minuni insa, un numar mare de parinti este inca in cautarea unor modalitati mai bune.

Suntem constienti ca e posibil sa bati un copil pana ce asculta. Dar grija este urmatoarea: de fiecare data cand il bati, il inveti si faptul ca atunci cand e nervos, trebuie sa loveasca. Stie cineva vreun copil care a fost batut si a devenit o fiinta umana mai iubitoare?
Si daca agresarea fizica a copilului este atat de eficienta, de ce suntem atat de reticenti in privinta ei? Chiar ne putem infrana sentimentele legate de efectele pe termen lung ale agresiunii fizice? Nu exista nimic in noi care sa spuna “Cu siguranta exista o cale mai buna”?

Un argument impunator impotriva bataii este ca, folosind pedeapsa fizica, parintii intervin in dezvoltarea constiintei copilului. Vinovatia dispare mult prea usor. Ar putea conduce chiar si la un comportament gresit deoarece copilul intelege consecintele.

Copii nu au nevoie de bataie. Au nevoie de ajutor in a-si controla vina si furia. Felul in care ne controlam vina este prin remuscari, prin pareri de rau pentru ceea ce am facut si gandindu-ne cum sa ne revansam. Ar trebui sa existe consecinte clare pentru comportament.
De obicei, aceste consecinte sunt evidente.

Un motiv comun pentru bataie este, in cazul copiilor, fapte care le pun viata in pericol. Ca parinti, nu trebuie sa subestimam efectul puternic al griji noastre intense. Un copil e afectat atunci cand isi vede parintele disperat. O expresie ferma a sentimentelor noastre e tot ceea ce e nevoie.

Daca decidem ca nu vom lovi copilul nostru sub nicio forma, ar putea fi nevoie de ceva timp de ajustare la un nou mod de a face lucrurile. Ai putea sa simti ca lasi copilul “sa scape nepedepsit” in timp ce incerci sa faci lucrurile diferit dar vei putea sa-ti dai seama ca oprirea batailor are un efect de dorit.

In momentul in care nu iti bati copilul cand se comporta neadecvat, el ar putea invata ca “Nu, nu voi mai face lucrurile in acest fel.” Iar apoi copilul te va auzi afirmand ceea ce a facut, care sunt consecintele si cum sa se revanseze.

In unele situatii, vina si furia pot fi reduse discutand deschis despre greselile copilului. In alte situatii, nevoile copilului trebuie acceptate fara critici fiind nevoie si de niste limite asupra faptelor sale.

Atunci cand copilului ii sunt oferite modalitati mai bune de exprimare a furiei, iar cand parintii invata alte modalitati de aplicare a limitelor, nevoia de pedeapsa fizica este diminuata.