Evolutia copilului de la 2 la 3 ani: vorbirea, alimentatia, somnul si disciplina

Dezvoltarea vorbirii la 2-3 ani

Dupa implinirea varstei de 2 ani, progresele copilului in vorbire se vor vedea de la o zi la alta. Plansul generat de unele nevoi sau cereri va fi inlocuit cu cuvinte. Copilul este avid sa cunoasca numele obiectelor sau vietatilor din preajma sa si le va repeta necontenit pentru a le memora. Intelege foarte mult, dar la inceput va avea dificultati cu pronuntia. Il putem ajuta vorbind mult cu el in propozitii simple si avand grija sa adaugam treptat cuvinte noi.

Limbajul, comunicarea il vor ajuta sa-si dezvolte inteligenta. Va sta mult de vorba cu jucariile, care vor primi diverse roluri in jocurile lui. Daca in casa se vorbesc doua limbi, poate chiar trei, copilul le va invata si se va putea exprima in toate, natural. Nu se vor comporta toti copiii la fel, vor avea probleme mai mari sau mai mici cu pronuntia unor consoane, cel mai greu de pronuntat fiind consoana "r".

E momentul sa-i citim poezii, sa-i cantam cantecele caci ii place sa le asculte, ii place sa le invete, sa le repete, ii plac rimele si astfel invata cuvintele mult mai usor. Tot la varsta aceasta, intrand in contact cu alti copii, la gradinita sau la joaca, va invata si cuvinte sau expresii urate, care il vor amuza.

Alimentatia copilului de 2 ani - orarul meselor

Copilul poate sta acum la masa cu familia, chiar va manca mai bine alaturi de familie. Insa nu se va putea realiza tot timpul acest lucru, deoarece programul lui de masa difera de al nostru.

Poate fi chiar un moment placut pentru el, daca nu-l obligam sa stea prea mult timp pe scaun, daca nu il certam cand se murdareste (caci va insista sa se descurce singur), daca nu-l obligam sa manance cat vrem noi si ce vrem noi. Va prefera mesele cu mai multe feluri de mancare, din care el isi va putea alege ce ii place si cat ii place. E bine sa-l lasam sa guste tot ce doreste, cu masura si adecvat varstei lui.

Nu este indicat sa stea la masa cu radio sau televizor in preajma, este preferabil sa facem conversatie cu el, noi, membrii familiei.

Cum se comporta cu cei din jur?

Se produc schimbari in relatiile cu adultii, copilul este mai constient acum de ceea ce doreste si de felul in care trebuie sa obtina ce doreste. Stie cand ne supara, stie cand ne multumeste, stie sa ne atraga atentia. Isi doreste foarte mult sa fie partas alaturi de parinti la treburile casnice. Considera ca poate actiona la fel de bine ca si ei si ii face placere sa ajute la bucatarie, in curte, sa mestereasca.

In relatiile cu alti copii, se pastreaza inca instabilitatea afectiva. Totusi, acum participa mai des la jocuri in grup. Ii face chiar placere sa petreaca mai mult timp jucandu-se cu copii de varsta lui, dar inca cedeaza greu o jucarie. De asemenea, nu poate suporta sa fie condus, vrea sa fie el seful, sa fie el mereu primul.

Spre varsta de 3 ani, situatia se schimba. Copilul va lega prietenii, uneori de durata. Va fi capabil sa imprumute din jucariile lui, sa imparta ceva cu alti copii, sa astepte sa-i vina randul la anumite jocuri.

Somnul la varsta de 2 ani

Chiar si dupa varsta de 2 ani copilul se mai trezeste noaptea. Va trebui sa aflam cauzele pentru a remedia situatia. Unii copii, din ce in ce mai multi in ultimii ani, se trezesc speriati, din cauza stresului si oboselii acumulate in timpul zilei. Altii pot avea probleme cu respiratia, cu durerile provocate de aparitia dintilor, cu aerul prea uscat sau prea cald din camera.

Copilului nu-i face placere sa se desparta de parinti, nici macar pe timpul noptii si va incerca diverse metode pentru a-si atinge scopul. Va veni sa doarma in patul parintilor sau va face scandal daca e lasat singur in camera lui. Daca reuseste o data, va mai incerca. Cu fermitate din partea ambilor parinti, vom reusi sa obisnuim copilul sa nu ne mai trezeasca noaptea.

Nu trebuie sa-l adormim in brate caci noaptea, cand se va trezi in patut, va plange. E bine sa adoarma singur. Nu trebuie sa-l culcam seara, in fuga. E bine sa-l pregatim pentru somnul de noapte, lasandu-l sa participe la aranjarea patului, sa aiba timp sa isi ia cu el jucaria preferata si sa o pregateasca la randul lui, de culcare. Ar fi ideal sa-i citim o poveste, il va calma dupa agitatia din timpul zilei. Daca s-a trezit, il vom linisti cu glas bland, cu mangaieri, dar nu-l vom lua in brate.

Ziua, e bine sa discutam cu el despre visele care l-au speriat, sa nu-l ironizam, sa-l ascultam cu atentie si sa-l asiguram de toata dragostea noastra si de faptul ca alaturi de noi, parintii, nu i se poate intampla nimic rau. Pentru a-i alunga frica de intuneric, vom lasa un beculet aprins pe hol, pe timpul noptii. Nu trebuie sa amenintam copilul cand greseste cu baubau, monstri sau alte personaje de groaza.

Olita - inca mai sunt probleme

Dupa 2 ani, multi dintre copii vor folosi olita sau toaleta pe timpul zilei. Se mai pot intampla totusi si unele accidente, copilul este atat de absorbit de jocurile lui, incat poate uita. Nu ne putem astepta insa ca si pe timpul noptii sa avem aceleasi rezultate. Acest lucru va mai necesita putin timp. Deci, nu putem renunta la scutece, fiindca nu-i va fi prea placut sa se trezeasca dimineata intr-un pat rece si ud. Copilul nu are vezica suficient de dezvoltata pentru a retine urina pe tot timpul noptii. El nu este capabil inca sa se trezeasca pentru a merge la toaleta sau ii va fi teama sa paraseasca patul.

Pe langa faptul ca putem lasa o luminita aprinsa, ii putem de asemenea lasa olita langa pat, pe timpul noptii. Orice s-ar intampla nu trebuie sa-l certam sau sa-l pedepsim fizic, deoarece nu vom reusi decat sa-i cream o stare de respingere. Nici copilul nu se simte bine dupa astfel de accidente. Trebuie sa avem rabdare, sa il incurajam caci cu timpul se va rezolva si aceasta problema.

Legat de disciplina...

Vom incepe de acum sa familiarizam copilul nostru cu expresii simple de politete precum: te rog, multumesc, buna ziua etc. Rezultatele se vor vedea peste cativa ani. Copilul nu intelege rostul acestor cuvinte si refuza de cele mai multe ori sa le pronunte. El cere direct cand are nevoie de ceva, tipa de bucurie cand obtine ce vrea sau cand intalneste pe cineva drag. Isi manifesta sentimentele cu sinceritate si spontaneitate, dar in felul lui.

Nu trebuie sa renuntam, dar mai ales nu trebuie sa uitam ca tot timpul copilul ne observa, ne studiaza, pentru ca vrea sa invete de la noi, parintii. Noi suntem primele modele in viata lui, iar el se va comporta cum ne vede pe noi, nu cum il vom invata. Exemplul practic este mai puternic decat teoria!

Citeste in continuare: Evolutia copilului de la 2 la 3 ani - partea 1