A PHP Error was encountered
Severity: Notice
Message: Memcache::connect(): Server 194.183.153.39 (tcp 11212, udp 0) failed with: Connection refused (111)
Filename: libraries/Cache.php
Line Number: 77
A PHP Error was encountered
Severity: Warning
Message: Memcache::connect(): Can't connect to 194.183.153.39:11212, Connection refused (111)
Filename: libraries/Cache.php
Line Number: 77
Multi copii se confrunta cu temeri, frici sau stari de anxietate. Cu o atentie sporita, parintii pot identifica problema si pot gasi solutii in rezolvarea ei.
Majoritatea copiilor se tem de straini, inaltime, intuneric, animale, sange, insecte, ca si de situatia de a ramane singuri acasa.
Adesea, micutii invata sa se descurce intr-o situatie dificila si sa-si invinga teama tocmai ca urmare a confruntarii cu aceasta, ca de exemplu dupa ce au fost muscati de caine.
Teama de o eventuala despartire este specifica primilor ani de viata, cand cei mici incep sa mearga la gradinita, in vreme ce adolescentilor le sunt specifice temerile legate de integrarea sociala si alegerea profesiei.
Daca starile de anxietate persista, acestea ar putea avea efecte profunde asupra dezvoltarii psihologice si afective a viitorului adult.
Astfel, un copil care a evitat sa se apropie de cei de varsta lui de teama de a nu fi respins de acestia risca sa nu-si poata insusi regulile nescrise ale convietuirii in societate, izolandu-se.
Multi adulti se confrunta cu temeri pe care le poarta cu sine din copilarie. Teama si retinerile unui individ de a vorbi in public ar putea fi rezultatul unor stari de stanjeneala pe care le-a resimtit in compania prietenilor sai din copilarie.
Un parinte care a fost muscat candva de un caine poate sa transfere, involuntar, teama sa de animale catre copilul sau, reactionand negativ ori de cate ori micutul se apropie de un catel sau de o pisica.
Iata de ce este foarte important ca parintii sa identifice cate mai repede starile de anxietate ale copiilor, pentru ca acestea sa nu persiste, existand riscul sa degenereze.
Atunci cand un copil este nelinistit sau se confrunta cu stari de anxietate, poate sa devina impulsiv sau distrat.
Alte indicii sunt manifestarile de nervozitate (ticurile trecatoare), problemele de somn (insomnii, treziri bruste sau cosmaruri), umezirea mainilor, tahicardie, durerile de cap si de stomac, starile de greata.
Nu trebuie sa neglijezi aceste stari de frica ale celui mic, prin calificarea lor drept "copilarii trecatoare". Pe masura ce micutul creste, anxietatea se poate dezvolta in fobie (stare de frica extrem de intensa, severa si persistenta).
Fobia este foarte greu de suportat, atat de individ in sine, cat si de cei din anturajul sau - cu atat mai mult daca stimulul care a generat-o este greu de evitat.
Cu toate bunele intentii insa, se intampla adesea ca parintii sa nu sesizeze manifestarile propriu-zise de anxietate ale copilului.
In consecinta, nu vor lua masuri simple precum lasarea unei veioze aprinse in timpul noptii, daca celui mic ii este frica de intuneric. Iata de ce este recomandabil sa fii cat se poate de atenta la reactiile copilului.
Majoritatea copiilor se tem de straini, inaltime, intuneric, animale, sange, insecte, ca si de situatia de a ramane singuri acasa.
Adesea, micutii invata sa se descurce intr-o situatie dificila si sa-si invinga teama tocmai ca urmare a confruntarii cu aceasta, ca de exemplu dupa ce au fost muscati de caine.
Teama de o eventuala despartire este specifica primilor ani de viata, cand cei mici incep sa mearga la gradinita, in vreme ce adolescentilor le sunt specifice temerile legate de integrarea sociala si alegerea profesiei.
Daca starile de anxietate persista, acestea ar putea avea efecte profunde asupra dezvoltarii psihologice si afective a viitorului adult.
Astfel, un copil care a evitat sa se apropie de cei de varsta lui de teama de a nu fi respins de acestia risca sa nu-si poata insusi regulile nescrise ale convietuirii in societate, izolandu-se.
Multi adulti se confrunta cu temeri pe care le poarta cu sine din copilarie. Teama si retinerile unui individ de a vorbi in public ar putea fi rezultatul unor stari de stanjeneala pe care le-a resimtit in compania prietenilor sai din copilarie.
Un parinte care a fost muscat candva de un caine poate sa transfere, involuntar, teama sa de animale catre copilul sau, reactionand negativ ori de cate ori micutul se apropie de un catel sau de o pisica.
Iata de ce este foarte important ca parintii sa identifice cate mai repede starile de anxietate ale copiilor, pentru ca acestea sa nu persiste, existand riscul sa degenereze.
Atunci cand un copil este nelinistit sau se confrunta cu stari de anxietate, poate sa devina impulsiv sau distrat.
Alte indicii sunt manifestarile de nervozitate (ticurile trecatoare), problemele de somn (insomnii, treziri bruste sau cosmaruri), umezirea mainilor, tahicardie, durerile de cap si de stomac, starile de greata.
Nu trebuie sa neglijezi aceste stari de frica ale celui mic, prin calificarea lor drept "copilarii trecatoare". Pe masura ce micutul creste, anxietatea se poate dezvolta in fobie (stare de frica extrem de intensa, severa si persistenta).
Fobia este foarte greu de suportat, atat de individ in sine, cat si de cei din anturajul sau - cu atat mai mult daca stimulul care a generat-o este greu de evitat.
Cu toate bunele intentii insa, se intampla adesea ca parintii sa nu sesizeze manifestarile propriu-zise de anxietate ale copilului.
In consecinta, nu vor lua masuri simple precum lasarea unei veioze aprinse in timpul noptii, daca celui mic ii este frica de intuneric. Iata de ce este recomandabil sa fii cat se poate de atenta la reactiile copilului.
Tu ce zici?
