Vaccinarea bebelusilor. Mituri si adevaruri (P)

Bolile pneumococice la copiii cu vârste mai mici de 2 ani îi îngrijorează pe pediatri și pe medicii de familie, iar imunizarea împotriva acestor afecțiuni este cu atât mai importantă, cu cât rezistența pneumococului la antibiotic este în crestere. Vaccinarea copiilor împotriva pneumococului, o bacterie care provoacă de la otite medii acute, pneumonii, sinuzite, conjunctivite, până la bacteriemii, sepsis sau meningite, le oferă acestora protecția de care au nevoie. Datele privind incidenţa acestor boli sunt îngrijorătoare: 1 din 4 copii care își pierd viața în primul an de la naștere, în România, este victima bolilor respiratorii, care sunt provocate într-o mare măsură de pneumococ. [1] În cazul meningitei pneumococice, rata medie de mortalitate în Europa este estimată la 38% [2], iar consecinţele pe termen lung pot fi întâlnite în cazul a aproximativ 60% dintre copiii care supraviețuiesc bolii [3], [4], [5]: retard mental, convulsii, tulburări motorii, tulburări de vorbire, surditate. În plus rezistenţa bacteriei la antibiotice este foarte mare, de aceea cea mai sigură metodă eficientă de protecţie este vaccinarea pneumococică.

Vaccinul pneumococic, introdus deja de mai bine de 10 ani în calendarele de vaccinare din alte state, testat pe mii de persoane şi administrat deja la milioane de copii din întreaga lume, respectă normele de siguranţă. Nu are în conţinut bacterie vie sau substanţe precum mercur şi îl protejează pe cel mic de cele mai importante tulpini ale bacteriei, responsabile de peste 90% din cazurile de boală.

Iată câteva mituri despre vaccinarea copiilor şi raspunsul real, demonstrat prin cercetări şi studii oficiale, la acestea:

1. Copiii alăptați nu au nevoie de vaccinare pentru că își iau anticorpii din laptele mamei.

Într-adevăr, alăptarea este foarte importantă pentru dezvoltarea sistemului imunitar al bebelușului, dar laptele mamei nu poate oferi protecție împotriva tuturor bolilor. Este foarte posibil ca mama să nu fie imună la anumiți germeni sau să fie, dar, din anumite motive, anticorpii să nu ajungă în lapte. Nu în ultimul rând, laptele protejează doar atâta timp cât copilul este alăptat, în timp ce vaccinurile oferă protecție pentru mulți ani sau chiar pe viață.

2. Este de preferat boala în locul vaccinului, ea fiind cel mai bun factor de imunizare și mult mai puțin periculoasă.

Există părinți care, în virtutea acestei filozofii, organizează chiar "petreceri de îmbolnăvire", expunând copiii la interacțiunea cu alți copii, deja infectați. Din nefericire, forme de varicelă, pojar sau oreion contactate în absența vaccinării pot duce la complicații grave (paralizie, retard, surditate) sau chiar la pierderea vieții. Hepatita B poate provoca afectarea permanentă a ficatului, poliomielita poate provoca paralizie, iar infecțiile pneumococice pot duce la surzire, leziuni ale creierului sau deces. Prin comparație, riscurile vaccinurilor sunt febra trecătoare, o mică diaree sau inflamarea locului unde a fost făcută injecția.

3. Vaccinurile slăbesc sistemul imunitar al copilului.

Organismul unui bebeluș poate suporta fără probleme mai multe vaccinuri simultan, iar acestea nu-i slăbesc sistemul imunitar, ci, dimpotrivă, i-l întăresc. Omul e construit în așa fel încât, atunci când e sănătos, poate face față întâlnirii cu sute de mii, poate milioane de germeni. Infecțiile sunt cele care slăbesc sistemul imunitar.

4. Vaccinurile provoacă autism.

Este una dintre cele mai vehiculate legende și se referă la vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR). "Bomba" a fost aruncată acum 15 ani de medicul englez Andrew Wakefield, iar panica pe care a generat-o nu a încetat nici astăzi, în ciuda faptului că cercetători din întreaga lume au demontat, prin zeci de studii, teoria lui. Mai mult decât atât, în februarie 2009, ziarul Times a publicat o amplă anchetă prin care a demonstrat că rezultatele cercetării lui Wakefield fuseseră măsluite. Medicul a fost exclus din lumea academică și i-a fost retras dreptul de a mai profesa. În acest moment nu există niciun studiu oficial care să probeze o posibilă legătură între vaccinuri şi autism.

5. Vaccinurile conțin mercur, care este foarte toxic, sau alte substanțe periculoase, cu care copiii sunt otrăviți.

Toate substanțele care alcătuiesc vaccinurile sunt în cantități conforme cu standardele impuse de lege, care nu sunt periculoase pentru bebeluși. Aceste substanțe sunt folosite, de exemplu, pentru a inactiva microbii (formaldehida), pentru creșterea răspunsului imun (hidroxid de aluminiu) sau pentru conservare (fenolul). Multe dintre ele au fost reduse sau chiar eliminate din vaccinurile moderne.

Află totul despre vaccinul pneumococic, despre sănătatea copiilor în primii ani de viaţă, despre cum îl poţi proteja de anumite boli şi care sunt sursele de încredere pe care le poţi accesa pe tema vaccinării, de pe site-ul www.vaccinpneumococic.ro.

[1] Institutul National de Sanatate Publica/Centrul National  de Statistica si Informatica in sanatate Publica , raport 2011 , utimul raport efectuat de catre CNSISP care face referire la anul 2010

[2] O'Brien KL et al. Burden of disease caused by Streptococcus pneumoniae in children younger than 5 years: global estimates. Lancet 2009; 374: 893-902

[3] Disease risk-Pneumococcal disease http://www.smartvax.com/index.php?option=com_content&view=article&id=83.

[4] Meenakshi Ramakrishnan, Aaron J Ulland, Laura C Steinhardt, Jennifer C Moïsi, Fred Were and Orin S Levine, Sequelae due to bacterial meningitis among African children: a systematic literature review, BMC Medicine 2009, 7:47.

[5] Goetghebuer, T, West, TE, Wermenbol, V, Cadbury, AL, Milligan, P, Lloyd-Evans, N, Adegbola, RA, Mulholland, EK, Greenwood, BM, Weber, MW. Outcome of meningitis caused by Streptococcus pneumoniae and Haemophilus influenzae type b in children in The Gambia. Trop Med Int Health 2000; 5: 207-213.